Milioane de ani de-a rândul, creierul hominid s-a aflat în continua crestere. Însa în ultimii 10.000 de ani, creierul uman a început sa se micsoreze într-un ritm alarmant si nimeni nu poate explica fenomenul.
Cum a evoluat creierul?
În ultimele 800.000 de ani, dimensiunile creierului au crescut cu o rata de 7 centimetri cubi la fiecare 10.000 de ani. Însa în ultimii 10.000 de ani, dimensiunile creierului uman au scazut cu 150 centimetri cubi. Prin urmare, în 10.000 de ani, creierul a pierdut volumul câstigat în 200.000 de ani.
Cum a evoluat masa corporala?
Masa corporala s-a schimbat în acelasi timp cu dimensiunea creierului. Mai exact, pe masura ce masa corporala crestea cu un kilogram, creierul câstiga 4,3 centimetri cubi.
În ultimii 10.000 de ani, masa corporala a scazut cu 5 kg, ceea ce înseamna ca în 10.000 de ani am pierdut 30.000 de ani de dezvoltare. Prin urmare, creierii nostri se micsoreaza mai repede decât corpurile. Daca creierul s-ar fi micsorat la fel de încet precum restul corpului, atunci am fi avut un plus de materie cerebrala egala cu o minge de tenis. Pe de alta parte, daca dimensiunile corpului uman ar fi scazut în acelasi ritm cu creierul, azi am fi avut o înaltime de aproximativ 1,37 de metri si am fi cântarit cam 30 de kilograme.
Evolutia coeficientului de encefalizare
Ce înseamna asta? Devenim mai prosti? Oamenii de stiinta au descoperit o legatura strânsa între inteligenta si coeficientului de encefalizare (EQ). Acesta este raportul dintre masa reala a corpului si masa estimata a creierului unui animal de o anumita marime. Formula pentru creierul mamiferelor este EQ=E/0.12 P2/3, unde E este masa creierului, iar P semnifica masa corporala.
De-a lungul istoriei hominizilor, EQ a crescut constant. Însa, în ultimii 20.000 de ani, valoarea sa a ramas aceeasi.
Desi nimeni nu stie cu exactitate care este motivul pentru care creierul uman se micsoreaza, pâna acum, oamenii de stiinta au creat o serie de ipoteze.
1. Clima
Acum aproximativ 800.000 de ani, pe Pamânt au avut loc fluctuatii climatice care au coincis cu cresterea rapida a creierului. Perioadele în care temperatura este scazuta sunt depasite de indivizii cu corpuri si creieri mai mari. Prin urmare, unii specialisti sustin ca tendinta de încalzire din ultimii 20.000 de ani au favorizat indivizii cu corpuri si creieri mai mici.
2. Nutritia
Aparitia agriculturii a dus la crearea dietelor nesanatoase bazate pe cereale (un regim alimentar lipsit de proteine si vitamine). Ca urmare a acestor diete, atât corpul cât si creierul au reactionat. În final, în acest context, cei care aveau mai multa materie cenusie consumatoare de niveluri mari de energie nu supravietuiau din cauza alimentatiei proaste.
3. Complexitatea sociala
Pe masura ce au luat nastere societatile sociale, cei cu creieri mai mici supravietuiau fiind ajutati de ceilalti. Rata mare de supravietuire le-a permis celor cu creieri mici sa populeze bazinul genetic. Cresterea densitatii populatiei a dus la cresterea diviziunii muncii. când populatia este rara, creierul creste deoarece un singur individ are nevoie de mai multe informatii pentru a supravietui. Odata cu diviziunea muncii, în schimb, individul nu trebuie sa mai cunoasca atât de multe lucruri, având posibilitatea de a se baza si pe cunostintele altora, mai ales în conditiile în care greselile sunt mai putin fatale în societatile formate din indivizi ce se sustin reciproc.
Citeste mai multe pe: descopera.ro
Substanta Cenusie 